Biserica Catolică celebrează la 19 martie solemnitatea Sfântul Iosif, Soţul Fericitei Fecioare Maria şi Patronul Bisericii Universale. Este şi una dintre sărbătorile de poruncă ale Bisericii Catolice, fapt care presupune obligaţia credincioşilor de a participa la Sfânta Liturghie în ziua sărbătorii sau în seara zilei precedente, precum şi de a se abţine de la acele munci şi activităţi care împiedică cultul datorat lui Dumnezeu.
Biserica ne invită așadar să ne adunăm în jurul Sfântului Iosif, soţul feciorelnic al Preacuratei Fecioare Maria, tatăl purtător de grijă a lui Isus și patronul Bisericii universale. Suntem chemați să cântăm mai întâi împreună cu el îndurările Domnului şi apoi să reflectăm la harurile pe care le-a primit.
„Sfântul Iosif ne transmite astăzi faptul că fiecăruia dintre noi îi este încredințată o misiune. Fiecare dintre noi trebuie să descopere ce misiunea vrea Domnul să îi încredințeze, pentru a o duce la îndeplinire, așa cum a făcut Sfântul Iosif” – spune pr. Leonard Farcaș, în reflecția la solemnitatea Sfântul Iosif, soţul Preasfintei Fecioare Maria:
În urmă cu 5 ani, la 19 martie 2013, în solemnitatea Sfântul Iosif, soţul Preasfintei Fecioare Maria, Papa Francisc a celebrat Sfânta Liturghie de inaugurare a pontificatului său. Cu această ocazie, în cadrul omiliei, Sf. Părinte a vorbit despre vocația Sfântului Iosif de a ocroti: „A-l ocroti pe Isus cu Maria, a ocroti întreaga creație, a ocroti orice persoană, în special pe cea mai săracă, a ne ocroti pe noi înșine: iată o slujire pe care Episcopul de Roma este chemat s-o împlinească, dar la care cu toții suntem chemați pentru a face să strălucească steaua speranței: Să avem grijă cu iubire de ceea ce ne-a dăruit Dumnezeu!”.
Reflectând la predica Papei Francisc din 19 martie 2013, pr. Cristian Bîrnat spune: „Iosif este ocrotitor pentru că știe să îl asculte pe Dumnezeu și este mai sensibil față de persoanele care-i sunt încredințate. Este un exemplu pentru tații de familie. Tată este acela care acceptă un fiu, acela care îl educă prin sudoarea frunții sale, acela care își asumă o responsabilitate față de el. Calmul și respectul soțului în raport cu soția, al tatălui în raport cu fiul, toate acestea sunt ca un balsam pentru viața de familie. Cu calmul se pot rezolva multe”.