Papa l-a primit luni în audienţă pe preşedintele turc, Erdogan. Preşedintele Turciei a fost la Roma pentru a vorbi cu pontiful despre Ierusalim, după decizia preşedintelui Donald Trump de a muta ambasada americană de la Tel Aviv la Ierusalim, mişcare criticată atât de Francisc cât şi de Erdogan şi de alţi lideri medio-orientali.

Oficialii au avut 50 de minute de discuţie cu uşile închise. O notă vaticană spune că, în cursul colocviilor cordiale - pe care Erdogan le-a avut cu papa şi după aceea cu cardinalul Parolin şi monseniorul Gallagher - "au fost evocate relaţiile bilaterale dintre Sfântul Scaun şi Turcia şi s-a vorbit despre situaţia ţării, despre condiţia comunităţii catolice, despre angajarea de primire a numeroşilor refugiaţi şi despre provocările legate de asta". "După aceea s-au oprit asupra situaţiei din Orientul Mijlociu, cu referinţă deosebită la statutul Ierusalimului - continuă comunicatul - evidenţiind necesitatea de a promova pacea şi stabilitatea în regiune prin dialog şi negociere, respectând drepturile umane şi legalitatea internaţională".

Catolicii şi creştinii, în general, au cale deschisă pentru o pastoraţie publică în Turcia. Deşi sunt minioritari, creştinii au o activitate misionară intensă într-un mediu majoritar musulman - spune Pr Anton Bulai, OFM Conv, prezent în conventul din Istanbul, Turcia.