Ziua internaţională a romilor a fost hotărâtă în anul 1971. La Londra a avut loc atunci Congresul internaţional al romilor de pretudindeni. În România, din 2006, prin hotărârea Legii 66, ziua e marcată sub nuanţa Sărbătorii etniei romilor din România. O altă zi specifică este pe 20 februarie, Ziua dezrobirii romilor, dar şi pe 16 iunie, Ziua Limbii Romani.

Sărbătoarea din calendarul de azi vine să scoată în lumină cultura, limba, originea, unitatea, tradiţiile etniei rome. Celebrarea acestei zile intenţionează şi tragerea unui semnal de alarmă faţă de problemele de care se izbeşte acest grup etnic.

Un raport publicat pe site-ul citat arată că originea romilor este greu de identificat, în parte datorită faptului că există un contact limitat cu membrii acestei comunităţi, în parte pentru că limba lor şi toate dialectele derivate din aceasta s-au transmis, până de curând, doar prin viu grai. Abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, India a fost identificată ca ţara lor de origine.

"Sunt mai multe teorii care vorbesc despre parcursul istoric al romilor. Cert este că romii vin din India, aspect confirmat şi de către autorităţile din India, care ne-au recunoscut ca o minoritate provenind din nordul ţării. Romii au început o migraţia în valuri, începând cu secolul IX, îndreptându-se spre Imeriul Bizantin, unde au stat vreo 200 de ani, ulterior continuându-şi migraţia până spre teritoriul României. Aici, prima atestare documentară este în anul 1385, când romii apar în nişte acte oficiale: o donaţie a unui domnitor către mănăstirea Vodiţa. Odată cu intrarea pe teritoriul românesc, romii au intrat ca robi; sclavia a fost prezentă pe teritoriul românesc aproape 600 de ani. Chiar şi după dezrobire - care s-a făcut pe fondul presiunilor Revoluţiei franceze, când Principatele româneşti aderau la principiilede egalitate, fraternitate - nu prea se putea vorbi, în contextul existenţei unui număr semnificativ de sclavi, de egalitate şi fraternitate. Nu s-a avut în vedere un plan concret de incluziune şi integrare socială a acestora", spune, la Radio Maria, Motaş Elena, preşedintele Asociaţiei Romilor Ursari din Dăgâţa, judeţul Iaşi.

În continuarea interviului, ea vorbeşte despre originea diverşilor termeni folosiţi pentru a desemna grupul etnic. "Fiind hinduşi la origine, la început erau priviţi ca o categorie de neatins, de aici venind etnonimul de «ţigan», «atinganos»=de neatins. Tot ce intra în Imperiul Persan şi avea altă religie sau alte obiceiuri culturale decât populaţia de bază, devenea «atinganos», etnonim care s-a perpetuat până în zilele noastre cu conotaţii negative. Alţii considerau că romii provin din Egipt, de aici termenul de «gypsy» ori «gitan»."

În fine, sunt arătate şi discriminările ori prejudecăţile de care se lovesc romii astăzi în România şi Europa. În contrast, prezintă şi contribuţia acestui grup etnic la dezvoltarea culturii naţionale. De asemenea, sunt atinse şi câteva aspecte legate de cultura tradiţională specifică romilor, dar şi obiceiuri puţin mai incomode, cum ar fi căsătoria timpurie a tinerilor romi, acesta din urmă fiind un lucru dezavuat de către anumite grupuri ale etniei.

Interviul poate fi ascultat integral mai sus, dar simţim să completăm cu un cuvânt al Papei Francisc rostit, în acest sens, la întâlnirea "Biserica şi romii: a vesti Evanghelia în periferii", din 5 iunie 2014:

"Adesea romii se află la marginile societăţii şi uneori sunt văzuţi cu ostilitate şi suspiciune; sunt foarte puţin implicaţi în dinamicile politice, economice şi sociale din teritoriu. Ştim că este o realitate complexă, dar cu siguranţă şi poporul rom este chemat să contribuie la binele comun, şi acest lucru este posibil cu itinerarii adecvate de coresponsabilitate, respectând obligaţiile şi promovând drepturile fiecăruia. (...) Romii sunt printre cei mai vulnerabili, mai ales atunci când lipsesc ajutoarele pentru integrarea şi promovarea persoanei în diferitele dimensiuni ale trăirii civile. Aici se altoieşte grija Bisericii şi contribuția voastră specifică. De fapt, Evanghelia este vestea de bucurie pentru toţi şi, în mod special, pentru cei mai slabi şi pentru marginalizaţi. Lor suntem chemaţi să le asigurăm apropierea noastră şi solidaritatea noastră, după exemplul lui Isus Cristos care le-a mărturisit lor predilecţia Tatălui. (...) Cât priveşte situaţia romilor din toată lumea, astăzi este mai necesar ca oricând să se elaboreze noi abordări în domeniul civil, cultural şi social, precum şi în strategia pastorală a Bisericii, pentru a face faţă provocărilor care provin din forme moderne de persecuţie, de asuprire şi, uneori, chiar de sclavie."

Conform europarl.europa.eu, romii reprezintă cea mai mare minoritate etnică din Europa, circa 6.000.000 trăind în ţările din Uniunea Europeană, mulţi dintre ei fiind adesea expuşi la diverse forme de discriminare sau chiar de excludere socială. Deseori, membrii comunităţilor de romi nu beneficiază de îngrijire medicală sau de educaţie corespunzătoare, uneori nici măcar de condiţii de viaţă decente, semnalează site-ul Parlamentului European.

Foto: steagul oficial al romilor de pretutindeni