Este o certitudine că Papa Francisc îi va beatifica la Blaj pe episcopii greco-catolici martiri. "Un eveniment copleşitor", spune părintele Cristian Barta, Vicar General al Arhiepiscopiei Majore.

Comunicatul oficial anunţă că 'totul este organizat pentru o primire cât mai bună a tuturor celor care doresc să se roage împreună cu urmaşul lui Petru şi să aducă laudă lui Dumnezeu pentru cei şapte fericiţi episcopi, modele autentice de mărturie şi dăruire creştină. În acest sens, accesul pe Câmpia Libertăţii, locul de desfăşurare a Sfintei Liturghii, se va face pe baza biletelor gratuite distribuite în parohii şi a documentului de identitate al fiecărei persoane. Accesul în localitate este organizat pentru ca toţi pelerinii să ajungă cât mai aproape de locul de desfăşurare. Cei care vor veni cu trenul sau cu autocarul vor avea de parcurs pe jos maximum 25 de minute de la locul sosirii până pe Câmpia Libertăţii, iar cei care vor veni cu autorismul personal vor putea parca pe străzile Blajului. Pentru persoanele cu dificultăţi de deplasare au fost prevăzute mijloace de transport care le vor prelua din parcări sau gară pentru a le duce cât mai aproape de sectorul care le-a fost atribuit.'

"Papa vine într-un centru profund ancorat în catolicitate, în latinitate, dar şi în tradiţia răsăriteană, un loc unde universalitatea Bisericii este în aerul care se respiră în viaţa de zi cu zi. Vizita ne produce o profundă bucurie şi pentru faptul că, cu acest prilej, a acceptat să-i beatifice pe cei şapte episcopi greco-catolici. Nu este un lucru obişnuit ca pontiful roman să celebreze beatificări în afara Italiei. Prin urmare, gestul pe care-l face este primit de întreaga Biserică Greco-Catolică cu profundă recunoşinţă. Este un act aşteptat de atâta timp!", afirmă Pr. Barta.

Slujba are loc pe Câmpia Libertăţii

"Istoria a înregistrat Câmpia Libertăţii din Blaj ca un loc al demnităţii, loc în care românii transilvăneni şi-au exprimat dorinţa de libertate, conştiinţa de sine, conştiinţa naţională. Vorbim despre Câmpia Libertăţii ca despre un spaţiu al demnităţii şi al valorilor naţionale. Episcopii greco-catolici au dat mărturie cu viaţa lor despre iubirea de Dumnezeu, faţă de credincioşi şi faţă de poporul român. Şi-au trăit într-un mod radical libertatea dăruită de Dumnezeu. Anul 1948, tragic pentru poporul român, a înregistrat şi această mărturie eroică de credinţă. Prin urmare, nu putea fi un loc mai potrivit pentru celebrarea acestei beatificări, decât acest spaţiu al demnităţii, al libertăţii şi al valorilor - în privinţa cărora nu trebuie să facem nici un compromis" - arată Pr. Cristian, explicând de ce a fost acest loc ales ca spaţiu de desfăşurare pentru Liturghia beatificării.

Mai jos, interviul integral: