Papa Francisc vine în România în perioada 31 mai - 2 iunie. Este al doilea suveran pontif care calcă pe pământ românesc. Biografia sa este impresionantă. Vine de departe, din America Latină, un continent cu adânci şi multiple frământări, avându-i mereu în atenţie şi suflet pe cei vulnerabili, fiind, din necesitate, un "preot cu miros de oaie". Dacă-i punem la socoteală şi formarea iezuită, putem spune că Papa Francisc este un suflet uriaş care înţelege lumea şi frământările ei cu inima ghidată de milostivirea lui Cristos şi dreptatea evanghelică. Cine este Papa Francisc, dincolo de datele biografice?

Pr. Marius Taloş, călugăr în Ordinul Iezuit, din care îşi trage formarea spirituală şi Jorge Mario Bergoglio, spune că "Papa poate fi cunoscut şi apreciat dacă se ţine cont de patru dimensiuni ale identităţii sale. (...) Provine dintr-o familie de emigranţi italieni care se stabilesc în Argentina. Înţelegem încă din rădăcinile acestea importanţa pe care o are, în înţelegerea sa existenţială, fenomenul migraţiei şi acela al întâlnirii oamenilor, indiferent de ipostazele lor rasiale, economice şi sociale. (...) Urmează o formare tehnică şi apoi intră în Societatea lui Isus. Boala pe care o suferă de tânăr îl va face pentru totdeauna sensibil la bolile şi suferinţele oamenilor, atât sufleteşti, cât şi trupeşti. Intrarea în Societatea lui Isus îi va permite întâlnirea cu cartea Exerciţiilor Spirituale, unde se spune că nu multa învăţătură hrăneşte şi îndestulează sufletul, ci savurarea lăuntrică a lucrurilor. Vedem, prin aceasta, un papă care stăpâneşte teologia, dar o integrează într-o viziune puternic afectivă, sensibilă la suferinţele concrete ale lumii. (...) Îl vedem apoi la cârma provinciei argentiniene a Societăţii lui Isus, o funcţie care îl surprinde destul de tânăr, iar el îşi recunoaşte păcatele tinereţii, faptul că a acţionat mereu cu prea multă grabă şi duritate, fără să se consulte suficient. În 1992 este hirotonit Episcop. Timp de aproape şase ani învaţă această pastorală a celui care supraveghează, episcopos. În 2001 este înălţat la treapta de Cardinal. În 2005 este numit preşedinte al Conferinţei Episcopilor din Argentina. Este cunoscută participarea sa în Conclavul imediat întrunit după moartea Sfântului Ioan Paul al II-lea, unde primeşte cele mai multe voturi după actualul papă emerit, Benedict XVI. Vedem o ascensiune în ierarhia eclezială, dar şi o preocupare continuă pentru viaţa Bisericii, pe care o înfăţişează sub forma unui spital de campanie. (...) Devine primul papă noneuropean şi primul iezuit care este numit papă. Numele surprinde întreaga Biserică: un papă cu formare iezuită alege un titlu cât un program, în numele Sfântului Francisc din Assisi, desemnând preocuparea paradigmatică a întregului său pontificat pentru cei mai săraci, de la cei care suferă de o sărăcie materială, până la cei care sunt săraci prin faptul că nu cunosc, suferă de lipsa educaţiei, cei care nu pot (boala, încarcerările), până la sărăcia celor excluşi."