BRU are un rol de netăgăduit în Marea Unire de la 1918 - o spune, la Radio Maria, Pr. Cristian Barta, decanul Facultăţii de Teologie Greco-Catolică din cadrul UBB.

În contextul în care toată lumea se grăbeşte să îşi erijeze meritul unităţii naţionale, ce miză are BRU în acest deziderat vechi şi nou, ce rol are în împlinirea acestei aspiraţii?

"Nu putem elimina BRU din ceea ce înseamnă lupta ei pentru demnitatea, identitatea şi unitatea naţională. A considera că putem înţelege cultura română fără Şcoala Ardeleană, fără Timotei Cipariu, fără instuţiile de învăţământ greco-catolice, e ca şi cum am pretinde că, de exemplu, cultura italiană nu ar avea nimic de-a face cu... Dante! BRU a pus mai presus întotdeauna de propriile interese binele naţiunii şi nu a ezitat să îşi asume şi sacrificiile pentru binele naţiunii. Nu stă în picioare teoria că Biserica Greco-Catolică ar fi avut ezitări în privinţa momentului de la 1918 din teama că ar pierde vreun statut în România Mare."

Credeţi că BRU are o altă o vastă cultură a unităţii şi o misiune spre unitate, un destin spre unitatea religioasă?

"BGC mereu a înţeles că are această vocaţie la trăirea şi promovarea unităţii în sânul poporului român şi s-a privit pe sine, deseori în istorie, ca o punte între Apus şi Răsărit, ca pe un instrument care trebuie să faciliteze o refacere a unităţii religioase, dar şi culturale în spaţiul românesc" - răspunde Pr. Cristian Barta.

Interviul integral poate fi ascultat mai jos: