Papa Francisc scrie, în mesajul dedicat acestei zile, că fiecare străin care bate la uşa noastră este o ocazie de întâlnire cu Isus Cristos.

Integrarea nu este „o asimilare, care induce la suprimarea sau la uitarea propriei identităţi culturale. Contactul cu celălalt duce mai degrabă la descoperirea «secretului» său, la deschiderea față de el pentru a primi aspectele sale valabile şi a contribui astfel la o cunoaştere reciprocă mai mare. Este un proces prelungit care tinde să formeze societăţi şi culturi, făcându-le tot mai mult reflexie a darurilor multiforme ale lui Dumnezeu oferite oamenilor” - spune papa in mesaj.

Problematica migranţilor refugiaţilor se regăseşte şi în mesajul Papei Francisc pentru Ziua mondială a păcii din acest an.

Suntem conştienţi că a ne deschide inimile la suferinţa celuilalt nu este îndeajuns - scria papa. A-l primi pe celălalt cere un efort concret, un lanţ de ajutoare şi bunăvoinţă, o atenţie vigilentă şi înţelegătoare, gestiunea responsabilă a noilor situaţii complexe care, uneori, se adaugă la alte şi numeroase probleme existente, precum şi a resurselor care sunt întotdeauna limitate. Practicând virtutea prudenţei, guvernanţii vor şti să primească, să promoveze, să ocrotească şi să integreze, stabilind măsuri practice în limitele permise de binele comun înțeles în mod drept, pentru a permite acea integrare.

Acestea sunt rădăcinile concrete ale unei deschideri faţă de migranţi - spune Pr Florin Sescu de la Oficiul pastoral pentru migranţi al Diecezei Romano-Catolice de Iaşi:

România ar fi trebuit să găzduiască până anul trecut peste 4.800 de refugiaţi ajunşi în Grecia şi Italia dinspre Africa şi Orientul Mijlociu, conform mecanismelor de relocare stabilite în 2015 de Comisia Europeană – aşa-numitele „cote obligatorii” de refugiaţi.

Astfel, în România au fost trimişi până în prezent doar 710 persoane care au statut de refugiat şi care au ajuns prin migraţie ilegală în Italia şi Grecia. Cei mai mulţi provin din Siria, dar sunt şi refugiaţi din Irak, Eritreea sau Yemen.

România este pregatită să îi primească şi să îi integreze, spune Andreea Mocanu, consilier juridic la Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi. Însă este foarte important şi efortul pe care îl face persoana pentru a se integra. Ţara noastră însă nu este una staţionară pentru refugiaţi, ci de tranzit, pentru că, deocamdată, România nu oferă perspective economice promiţătoare pentru a-i ajuta pe refugiaţi în ascensiunea socială.