În ritul latin, azi e sărbătoarea Cristos, Regele Universului cu care se încheie anul liturgic. Ea deschide calea spre noul an prin cheia Adventului care începe din prima duminică de după acest praznic. De fapt, însăşi sărbătoarea trebuie privită prin imaginea Crăciunului şi prin dimensiunea eshatologică a Adventului de care solemnitatea Cristos Rege este strâns legată, toate acestea găsindu-şi sens una prin alta.

Adventul conduce spre sărbătoarea Naşterii Domnului printr-o pedagogie aparte. Şirul duminicilor ce urmează propun un traseu liturgic pentru a însufleţi creştinul să trăiască simultan cele două aşteptări: naşterea Domnului şi venirea lui Cristos în slavă.

"Simbolul primelor două săptămâni este aşteptarea lui Cristos în slavă. În prima duminică din Advent vom auzi evanghelia de la Matei în care Isus ne îndeamnă la veghere. În a doua duminică a Adventului, Ioan Botezătorul ne aminteşte să pregătim calea Domnului care va veni în slava pe care El a promis-o după Învierea Sa. Următoarele duminici către Crăciun pregătesc sufleteşte credinciosul să trăiască venirea lui Isus de acum două mii de ani. A treia duminică va fi, astfel, a bucuriei în care ni se aminteşte tot de cuvântul lui Ioan Botezătorul care ne atrage atenţia că în mijlocul nostru este "acela pe care nu-l ştiţi". În fine, a patra duminică este dedicată mesajului de la Bunavestire" - spune, la Radio Maria, pr prof Lucian Dîncă de la Bucureşti.